„Avem o avere de peste 25 de miliarde de euro în Marea Neagră și întrebarea esențială este: avem cu ce să o protejăm?”
RADU TUDOR, JURNALIST, ANTENA 3, CNN
„Chiar dacă astăzi se termină războiul, Marea Neagră va rămâne o mare contestată. Noi trebuie să fie pregătiți pentru o atitudine agresivă din partea rușilor și, de aceea, tot timpul, nu doar să fim vigilenți, ci să avem capacitatea să ne apărăm interesele.”
GEORGE SCUTARU, PREȘEDINTE, NEW STRATEGY CENTER
„Marea Neagră, care are și potențial energetic. Care are potențial piscicol. Care are potențial de hub de transport. Lucrurile astea sunt niște priorități pe care trebuie să le salvăm fiscal. O anumită perioadă să le lăsăm să funcționeze mai libere de fiscalitate.”
PROF. DR. MIRCEA COȘEA, ASE
„Problema, dacă ne uităm în momentul de față în economie: vedem că domeniile care merg cel mai prost sunt acelea care sunt cel mai mult reglementate de către stat. Deci trebuie să fim foarte atenți ce ne dorim.”
GABRIEL BIRIȘ, AVOCAT, CONSULTANT FISCAL
„A venit vremea Mării Negre. Marea Neagră se va transforma dintr-o mare marginală, anoxică, aproape închisă, într-un punct de contact geopolitic între marile blocuri economice, civilizaționale, culturale ale lumii.”
VASILE IUGA, CONSULTANT, EXPERT ÎN ENERGIE
Noua Economie, 18 iunie 2024.
„Securitatea energetică – o problemă europeană cu soluții de la Marea Neagră”
Realizator și moderator: Adrian Măniuțiu, jurnalist
Invitat permanent: Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze
Invitați:
Marea Neagră și securitatea proiectului Neptun Deep
George Scutaru, Președinte, New Strategy Center
Intervenție online: Radu Tudor, Jurnalist, Antena 3, CNN
Fiscalitate, gândire politică și dezvoltare la Marea Neagră
Prof. Dr. Mircea Coșea, ASE
Gabriel Biriș, Avocat, consultant fiscal
Ce învățăm și ce depășim din trecut pentru ca Europa să rămână relevantă?
Vasile Iuga, Consultant, Expert în Energie
MAREA NEAGRĂ ȘI SECURITATEA PROIECTULUI NEPTUN DEEP
Cum arată Marea Neagră din perspectiva securității militare? Cei doi specialiști invitați au vorbit despre miza globală a securității la Marea Neagră, au evaluat cât este de pregătită România să ofere securitate militară proiectului Neptun Deep și au analizat cât de mult contează statutul României de membru NATO. Înregistrarea integrală a dialogului:
APĂRAREA NEPTUN DEEP ESTE O MIZĂ PENTRU ÎNTREAGA EUROPĂ
TUDOR SCUTARU: „Statul român are o miză extraordinară în a apăra Neptun Deep. Dacă, prin absurd, s-ar întâmpla ceva și s-ar lua niște decizii care să afecteze implementarea conform calendarului, impactul ar fi deosebit de serios, nu doar asupra proiectului Neptun Deep, ci asupra tuturor proiectelor din zona economică exclusivă a Mării Negre. Vă dau un singur exemplu: s-a adoptat recent, în octombrie, legislația pentru energie eoliană offshore. Și vom vedea dezvoltări de producție de energie regenerabilă. Investitorii ar fi deosebit de sceptici să vină în zona offshore a Mării Negre. Dar, în același timp, pentru România, o dată este cel mai mare proiect energetic, dar pentru instituțiile statului este cea mai mare provocare pentru a asigura securitatea. Miza Neptun Deep nu este doar pentru România, este o miză europeană și o miză în regiune.”
„WE ARE NATO”, DAR ESTE SUFICIENT PENTRU SECURITATEA MĂRII NEGRE?
RADU TUDOR: „Am avut privilegiul, la un forum care a implicat și prezența și organizarea New Strategy Center, să-l întreb pe comandantul suprem al Forțelor Aliate, pe generalul Chris Cavoli. I-am spus: „Domnule general, putem să asigurăm securitatea Bazinului Mării Negre, având în vedere prezența navală redusă a NATO, având în vedere capabilitățile navale slabe ale României și Bulgariei, având în vedere jocurile pe care le face Turcia?”. Și mi-a spus foarte calm și foarte relaxat: „În momentul de față, eu, în calitate de comandant suprem al Forțelor Aliate, pot asigura orice fel de misiune de securitate în Bazinul Mării Negre pentru teritoriul NATO, pe baza capabilităților aeriene și terestre.”. E un răspuns care pe mine m-a liniștit. Dar, evident că nu mă mulțumește în raport cu ceea ce face Guvernul României.”
FISCALITATE, GÂNDIRE POLITICĂ ȘI DEZVOLTARE LA MAREA NEAGRĂ
Finanțele fac legea? În societate, legea face finanțele. Și susține sau blochează, după caz, investițiile. Prof. Dr. Mircea Coșea, alături de Gabriel Biriș, reputat specialist în Drept fiscal, au analizat complicata realitate a fiscalității în materie de petrol și gaze, precum și câteva modalități de a exploata cât mai bine, din punct de vedere fiscal, oportunitățile oferite de Marea Neagră.
GÂNDIREA POLITICĂ NEADECVATĂ, UN FAR STINS PENTRU DEZVOLTARE
MIRCEA COȘEA: „Foamea de bani este cel mai greșit lucru care poate să fie și care într-un fel girează mentalitatea actuală a guvernării în România. Trebuie să ai niște puncte, importante, niște priorități, pe care să le urmărești, indiferent de foamea de bani pe care o ai sau nu. Și aici mă întorc la acele stimulente. De ce s-au dat niște facilități? Facilitățile erau stimulente. Pentru că la un moment dat trebuie ca să vezi care sunt ramurile care trag economia. Acele ramuri trebuie să fie stimulate. Cum? Fiscal, prin niște facilități. Astea sunt stimulente, nu sunt facilități. Până la momentul în care ele reușesc să-ți dea banii, ca să-ți permiți să faci altceva în altă parte. Și atunci, problema energiei în România este o problema vitală, dar care trebuie să meargă pe trei domenii de concept general al guvernării de acum o perioadă mai lungă. Și anume, România trebuie să înțeleagă că, la capacitatea de resurse pe care o are, nu își poate permite să nu-și folosească resursele interne, cel puțin minerale, agricole, energetice, în interesul ramurilor legate de ele.”
SUPRAIMPOZITAREA – PIEDICA PE CARE NE-O PUNEM SINGURI
GABRIEL BIRIȘ: „În România avem, pe lângă celelalte probleme, problema suplimentară cu nivelul excesiv de taxare. Adică este un sistem de impozitare special la gaz și la petrol, dar în special la gaz, că asta e principală oportunitate a României. E un sistem multilayer. Avem întâi redevență, care redevență nu se calculează la prețurile efectiv realizate de producători, ci la un preț absolut artificial pentru România, acela al bursei de la Baumgarten, cu care nu suntem tocmai conectați. După care vin impozitele suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din liberalizarea pieței gazelor, care pot să ajungă până la 80%. După care avem impozitul pe profit. De anul ăsta mai avem un impozit suplimentar pentru toate companiile din petrol și gaze, ca să nu mai vorbim de impozitele pe care orice altă companie le suportă, impozitele și contribuțiile pe salarii și toate celelalte. În momentul în care vezi că în ultimii patru ani de zile nivelul taxării a crescut de două ori și jumătate, ca procent din venituri, începi să te întrebi dacă este doar o nevoie disperată de bani sau dacă nu cumva poate că nu asta se dorește, să se ducă la capăt investițiile.”
CE ÎNVĂȚĂM ȘI CE DEPĂȘIM DIN TRECUT PENTRU CA EUROPA SĂ RĂMÂNĂ RELEVANTĂ?
Istoria Europei este o istorie a resurselor de energie. Vasile Iuga, Consultant, Expert în energie, a vorbit despre etapele pe care le-a străbătut continentul, obligațiile de cetățean global model pe care și le asumă Europa, importanța descoperirilor științifice și perspectivele de dezvoltare ale sectorului energetic european în contextul actual. Vă invităm să urmăriți dialogul integral:
TRANZIȚIA ENERGETICĂ NU TREBUIE SĂ SE TRANSFORME ÎN VULNERABILITATE PENTRU EUROPA
„Asistăm la sfârșitul sfârșitului istoriei și istoria se întoarce brutal. Ce vedem că se întâmplă pe fronturile din Ucraina sunt tehnici de luptă din primul război mondial. Războiul de tranșee cu artilerie masivă. Deci eu vreau, mi-aș dori, ca tranziția către obiectivele din Green Deal să se facă fără a se afecta industria europeană. Nu vrem ca o consecință să fie dezindustrializarea Europei, transformarea Europei într-un muzeu al civilizației și crearea de vulnerabilități strategice pentru Europa. Vrem ca Europa să își asume responsabilitățile pe care le are față de europeni și față de restul planetei, pentru că Europa își dorește să fie un cetățean global model, dar dacă suntem vulnerabili, devenim irelevanți într-o lume în care regulile sunt joc de sumă nulă.”
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.