Marea Neagră, deși aflată la granița Uniunii Europene, devine o mare centrală ca importanță, fiind esențială pentru siguranța energetică a regiunii, dar și pentru siguranța națională a statelor.
Rolul Mării Negre și importanța proiectului Neptun Deep au reprezentat temele centrale ale emisiunii Noua economie, care l-a avut ca invitat pe Florin Spătaru, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, fost Ministru al Economiei, și a fost moderată de către Adrian Măniuțiu și Daniel Apostol, Director General al Federației Patronale Petrol și Gaze.
Puteți urmări aici înregistrarea emisiunii:
Producția din proiectul Neptun Deep ar putea începe în 2027, iar noile cantități de gaze naturale ar putea fi o susținere atât pentru consumul casnic românesc, cât și pentru industria chimică, sector ce ar putea cunoaște un reviriment important.
Gazele naturale au un rol important în tranziția energetică și în această nouă economie ce se dezvoltă în prezent, ce necesită energie curată, în cantități semnificative și la prețuri competitive.
Rolul statului în dezvoltarea marilor proiecte din energie
Statul are un rol esențial, atât prin capacitatea de reglementare, prin legislație, dar și prin stimularea unor proiecte unde componenta privată are un rol, dar nu poate susține 100% aceste inițiative.
Este vorba despre dezvoltarea întregii rețele de transport al gazelor, conectivitate, toate acordurile bilaterale sau multițări pe care trebuie să le asigurăm. Prin aceste măsuri, statul poate să dea ceea ce orice operator privat cere, și anume predictibilitate și transparență. Pentru că vorbim de strategii pe termeni lung, nu putem judeca în cicluri electorale.
CCS (captarea și stocarea carbonului) și rolul Mării Negre
Avem o problemă cu NZIA, cu cota de stocare a carbonului. Ultimele discuții au încercat să medieze o astfel de problemă și să nu existe o obligativitate, ci o țintă de stocare. Avem o întârziere majoră în generarea acestui concept, al captării, transportului și stocării de carbon. Noi am adoptat legislația în 2011.
Ce am făcut până în 2024? Absolut nimic. Am avut un proiect, Getica, un proiect relativ bine făcut, dar pe care nu l-am finanțat. Acela ar fi fost un proiect pilot care ar fi putut genera plusvaloare. Agenția Națională pentru Resurse Minerale a publicat în transparență decizională modificarea noii legi. Am susținut câteva proiecte pilot pentru captarea și stocarea carbonului tocmai pentru a genera această încedere că România va putea face această captare. Marea Neagră, la rândul său, poate stoca acest carbon, ceea ce reprezintă un avantaj competitiv important.
Destinația gazelor naturale din Marea Neagră
Ideal ar fi ca o bună parte din aceste gaze să se regăsească în economia românească, în industrie, și nu în consumul casnic sau producția de energie. E și această o componentă foarte importantă, dar ideal ar fi să se regăsească în produse cu valoare adăugată, cum este industria chimică. Industria chimică este generatorul unui întreg lanț de valoare. Ultimul studiu INS arată că detegentul, un produs chimic, este principala sursă de inflație. El generează un întreg lanț de valoare, de la exploatarea materiei prime, carbonatul de calciu, și pe întregul lanț de procesare.
Proiectul Neptun Deep trebuie să continue
Ar fi o mare eroare să oprim acest proiect. Ar fi un lucru care ar afecta nu numai România, ci și întregul concept european. Tranziția energetică a Europei nu poate funcționa fără gaz. Oricine ar spune că găsim imediat alte soluții într-un timp extrem de scurt nu face altceva decât să genereze o altă dependență a Europei.
Marea Neagră reprezintă un echilibrator, atât pentru consumul domestic, cât mai ales pentru dezvoltarea industriei. Este vorba despre industria chimică, generatoarea unui întreg lanț valoric, dar și despre o posibilă industrie a semiconductorilor. Acest sector este unul puternic energofag – atât în producție, cât și în utilizare – și presupune sinergii și cu industria chimică. De asemenea, Marea Neagră reprezintă un factor de securitate, prin acordurile pe care România le semnează cu riveranii Mării Negre.
„Pe lângă proiectele majore pe care le avem, va trebui să ne uităm și la celelalte avantaje pe care le avem, din perspectiva coridoarelor de transport, a stocării carbonului, a tuturor resurselor pe care le putem avea din această zone.”
Florin Spătaru – Consilier de stat, Cancelaria Prim Ministrului
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.