Skip to main content

Context național

Noua metodologie de stabilire a prețului de referință pentru calculul redevențelor gazelor naturale din România se bazează pe un hub extern unde acestea nu au acces Principalele rezultate ale studiului – context național. Conform actualei metodologii de stabilire a prețului de referință aferent calculului redevențelor aplicabile producției de gaze naturale din România, acesta este bazat pe prețurile și cantitățile tranzacționate la hub-ul extern CEGH de la Baumgarten (Austria)

  • Comparativ cu țările de referință din Europa Centrală și de Est analizate, având un producător unic/dominant, în România există 2 producători majori și alți 6 producători mai mici (la sfârșitul anului 2017), iar cantitățile comercializate de aceștia sunt semnificativ mai mari.
  • Caracteristicile pieței locale sunt reprezentate în principal de contracte la termen, care asigură un grad ridicat de predictibilitate; metodologia actuală presupune calculul prețului de referință pe baza unei cotații de piață spot (PZU), cu volatilitate crescută.
  • Prețul de tranzacționare pe piața din România este considerabil mai mic decât prețul de la hub-ul din Austria, consumatorii din România beneficiind până în prezent de avantajul resurselor naturale naționale și al producției locale − Metodologia actuală nu ține cont astfel de considerentele locale de piață sau infrastructură, nu reflectă prețul real al producătorilor din România, propunând un etalon cu volatilitate ridicată care induce un risc de piață semnificativ; de asemenea, metodologia actuală nu presupune ajustarea prețului de referință în funcție de costurile logistice implicate de o eventuală vânzare de gaze naturale pe piața austriacă

În prezent gazele naturale extrase în România nu sunt exportate la hub-CEGH; chiar dacă peste 4-5 ani, producția de gaze naturale a României va depăși consumul, în cazul în care investițiile în Marea Neagră vor fi realizate, o mare parte din producția internă va acoperi cererea națională, iar exporturile pot fi realizate și către alte piețe decât CEGH. Metodologia descurajează dezvoltarea pieței interne de tranzacționare a gazelor naturale, considerând-o practic irelevantă și împiedicând maturizarea mecanismelor de piață pe plan local

În plus, metodologia actuală contravine standardelor de evaluare și principiilor de evaluare fiscale elaborate de alte instituții naționale – ANEVAR, Ministerul de Finanțe prin Codul Fiscal.

Context internațional

Analiza sistemelor europene de stabilire a prețului de referință aferent taxării producției de gaze naturale identifică România ca singura țară dependentă de un hub extern.

  • Pentru analiza internațională au fost luate în calcul țările europene cu o cotă relevantă de consum din producția internă (cu o cotă a producției în consumul național de gaze naturale în 2016 de minim 20%), precum și țările de tranzit din proiectul conductei BRUA către hub-ul de gaze CEGH (Bulgaria, Ungaria și Austria).
  • În majoritatea statelor analizate principiile de stabilire a prețului de referință sunt stipulate în legislația primară.

Leave a Reply