Joi, 16 iunie 2022, a avut loc prima dezbatere amplă cu privire la importanța implementării tehnologiilor de captare, transport și stocare de dioxid de carbon (CSC/CCS), organizată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), autoritatea competentă în materie de CSC/CCS în România, împreună cu Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG).
La conferință au luat parte reprezentanți ai mediului public, respectiv ai Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Mediului, Ministerului Energiei, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, și ai Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore.
De asemenea, au luat parte la eveniment și reprezentanți ai mediului privat, aducând laolaltă întreg lanțul valoric al unui proiect CSC/CCS: producătorii de emisii CO2, respectiv reprezentanți ai industriei producătoare de ciment și ai industriei metalurgice, potențialii transportatori de CO2, respectiv reprezentanți ai operatorilor de transport și sistem de țiței și gaze naturale, precum și potențialii operatori de situri de stocare CO2, respectiv reprezentanți ai actualilor titulari de acorduri petroliere.
Principala concluzie a dezbaterii, verbalizată de toți participanții la dezbatere, a fost clară: CSC/CCS este o soluție adecvată pentru reducerea emisiilor la nivel național, iar legislația relevantă ar trebui adaptată specificului României, astfel încât titularii de acorduri petroliere să poată tranzita de la operarea zăcămintelor petroliere la operarea potențialelor situri de stocare CO2.
Daniel Kitscha, Policy Officer, Low Carbon Solutions Unit, DG Clima (Comisia Europeană)
CCS și CCU sunt tehnologii strategice de atenuare a schimbărilor climatice pentru UE. În unele dintre scenariile elaborate, este estimată o cantitate de până la 600 de milioane de tone de CO2 captată anual în 2050. Aproximativ jumătate din această cantitate de CO2 va trebui stocată permanent în subteran (CCS) și jumătate va fi reutilizată în industrie (CCU).
Odată cu Directiva CSC din 2009, există deja un cadru juridic pentru piața internă. Aceasta este baza pentru stocarea geologică sigură și permanentă a CO2 în cadrul ETS, precum și pentru accesul nediscriminatoriu la acesta pe piața unică a UE.
Prin Fondul de inovare ETS, este sprijinită tehnologia CCS în special în acele industrii consumatoare de energie în care alte alternative pentru decarbonizare nu există încă, cum ar fi industria cimentului sau industria chimică.
Prin acest fond, 38 de miliarde EUR pe o perioadă de 10 ani vor fi dedicate în mare măsură extinderii tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de carbon, inclusiv CCS și CCU. De exemplu, o cincime din cele 311 aplicații din primul apel la scară largă al Fondului de inovare a fost legată de tehnologiile CCUS.
Florina Sora (ANMR)
Tehnologia CCS este de interes, având în vedere necesitatea decarbonării industriei la nivel european și, implicit,în România și, mai ales, faptul că vom continua să producem energie pe bază de combustibili fosili în următorii ani.
Pentru a putea face asta, tehnologia CCS dovedindu-se a fi viabilă, avem două opțiuni, care nu se exclud una pe cealaltă:
- Folosirea capacităților existente cu achiziționarea de certificateverzi;
- Construcția de blocuri tehnologice noi folosind tehnologia CCS.
România deține o bună capacitate teoretică de stocare geologică, asa cum a reieșit și din studiul realizat de PwC și EPG, fiind o țară matură din punctul de vedere al exploatării resurselor de petrol. Mai mult decât atât, dat fiind istoricul îndelungat al operațiunilor petroliere în România, companiile deja existente în piață dețin toate resursele, cunoștințele și infrastructura necesare pentru a tranzita de la activitatea petrolieră la cea de stocare geologică a carbonului;
Prin transpunerea și implementarea Directivei CCS în legislația română și prin implementarea captării și stocării CO2 în sectoarele economiei românești, pe lângă beneficiile ecologice și contribuția la echilibrarea sistemului climatic global, este de așteptat să fie obținute și alte beneficii, cum ar fi:
- creșterea cunoștințelor tehnice privind captarea, transportul și stocarea CO2 și a inovației tehnologice;
- reducerea costurilor producției de energie, pentru unitățile care au implementat tehnologia CCS, prin utilizarea mecanismului de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră;
- crearea de noi locuri de muncă pe întreg lanțul de implementare, de la proiectare, execuție și exploatare, până la monitorizare;
- crearea de noi specializări profesionale, de noi programe de învățământ pentru licee tehnice și universități;
- apariția unui nou sector specializat al industriei;
- extinderea implementării tehnologiilor CCS la toți operatorii generatori de emisii de gaze cu efect de seră;
- posibilitatea integrării României in infrastructura de transport CO2 europeană; creșterea capacității de exploatare a rezervelor de țiței și gaze naturale prin injectarea CO2 în zăcămintele considerate epuizate, prin mărirea coeficientului de recuperare.
Considerăm că actorii cei mai potriviți indeosebi pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon sunt operatorii de situri petroliere, din mai multe motive:
- Titularii de acorduri petroliere sunt responsabili pentru dezvoltarea și menținerea infrastructurii necesare pentru operațiunile petroliere, inclusiv atunci când utilizează metode pentru recuperarea îmbunătățită a hidrocarburilor;
- Pentru un sit de stocare CO2 identificat în cadrul propriului perimetru, titularul acordului petrolier se află într-o poziție optimă pentru a determina dacă infrastructura existentă (inclusiv sondele) poate fi reutilizată pentru operațiunile de stocare CO2, pe baza cunoștințelor acumulate în raport cu acesta, precum și cu privire la perimetrul și complexul potențial de stocare;
- În plus, riscul potențial al unei utilizări conflictuale a sitului de stocare CO2 preconizat ar fi mult atenuat în situația în care titularul acordului petrolier care acoperă perimetrul în care se află situl de stocare CO2 ar efectua și operațiuni de explorare sau stocare a CO2, întrucât nu va exista riscul ca un terț să intervină în modul în care se efectuează oricare dintre cele două tipuri de operațiuni și poate fi implementat un concept de responsabilitate unică;
- Pe lângă avantajele care decurg din aspectele tehnice și de siguranță menționate mai sus, titularii de acorduri petroliere se află deja la fața locului si dețin infrastructura necesară și cunoștințele cheie referitoare la aceasta și pot asigura tranziția fără probleme și în timp util de la operațiunile petroliere la explorarea și stocarea CO2.
- Un astfel de model ar contribui la costuri accesibile și rezonabile, atât în ceea ce privește procedurile organizate pentru acordarea autorizațiilor de CO2, cât și în ceea ce privește infrastructura necesară desfășurării operațiunilor de explorare și stocare CO2.
Ioana Vasiliu, Consilier Afaceri Europene
În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate prin Acordului de la Paris și Pactul Ecologic European Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține eforturile de reducere a emisiilor, în condiții de siguranță, așa cum sunt definite în Directiva 31/2009 pentru stocarea geologică a CO2, transpusă in legislația naționala prin OUG 64/2011, respectiv promovarea tehnologiilor de captare, transport și stocare a carbonului (CSS).
CCS este o tehnologie-punte menită să ajute în tranziția de la combustibili fosili la un viitor energetic verde, contribuind în același timp la atingerea obiectivelor climatice, asumate prin Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbărilor Climatice.
CCS poate înlesni decarbonizarea sectorului producției de energie, dar și a altor industrii cu emisii mari, cum ar fi producția de ciment, cea de fier și oțel sau industria chimică, contribuind benefic la reducerea emisiilor de carbon împreună cu alte măsuri de combatere a poluării.
MMAP susține dezvoltarea activităților de cercetare și inovare, ce contribuie la efortul european comun de decarbonizare și de creștere a eficienței energetice, prin adoptarea de tehnologii avansate.
Prin implementarea soluțiilor CCS, sunt înlesnite dezvoltarea capacităților de producție a energiei și dezvoltarea sectorului industrial fără emisii de carbon sau cu emisii reduse.
Christopher Veit, Senior Vice President OMV Petrom
Primele indicații ale studiului de impact sunt că prin tehnologia CCS se vor atinge două obiective simultan, și anume, un viitor cu emisii scăzute și crearea un mediu economic prosper. Prin investițiile planificate și potențiale, suntem încrezători că în timp vom observa o creștere a veniturilor la bugetul de stat, siguranța locurilor de muncă în anumite sectoare va fi menținută, alături de evoluția companiilor energetice care furnizează linii de servicii.
CCS reprezintă o oportunitate economică pentru România în ceea ce privește creșterea absorbției fondurilor UE. În calitate de proprietari și dezvoltatori de proiecte, vom urmări accesarea liniilor de finanțare sau sprijinirea partenerilor noștri să dezvolte proiecte în România, prin aplicarea pentru scheme de finanțare.
În 2019, emisiile generate din producția de energie s-au ridicat la 21.000.000 de tone CO2 iar cele rezultate din activitatea industrială 22.000.000 de tone CO2. În total, aceste emisii au reprezentat 67% din totalul emisiilor de CO2 ale României. Având în vedere atât declinul natural al zăcămintelor, cât și posibila scădere a producției cauzată de finanțarea din ce în ce mai dificilă a proiectelor de petrol și gaze în contextul tranziției energetice, potențialul CCS, ca activitate legată de operațiunile petroliere, este semnificativ.
În prezent, evaluăm potențialul de captare și stocare a CO2 pentru proiecte demonstrative în viitorul apropiat, precum și pentru a testa tehnologia de captare și utilizare a CO2 în propria noastră rafinărie.
Vlad Pavlovschi, Romgaz
SNGN ROMGAZ SA, prin strategia pentru perioada 2021 – 2030, în ceea ce privește politica de decarbonizare, include printre acțiunile care au ca scop reducerea amprentei de carbon a companiei și analiza fezabilității injecției de dioxid de carbon generat de procesele de ardere în diferite instalații industriale, în zăcăminte de gaze epuizate, în perspectiva prestării de servicii de înmagazinare subterană.
Direcția de acțiune pe care și-a propus-o SNGN ROMGAZ SA prin strategia sa are în vedere acțiuni concrete, derulate în unele țări încă de acum mai bine de 20 de ani, prin implementarea tehnologiilor CCS. Un rol de imbold în dezvoltarea mai multor proiecte, la început demonstrative, apoi comerciale, a avut adoptarea Directivei CCS la nivel european în anul 2009.
România este o țară cu producție istorică de hidrocarburi, expertiza și infrastructura dezvoltate de-a lungul deceniilor în industria petrolieră putând veni în întâmpinarea celor necesare pentru proiectele CCS.
Romgaz are un interes crescut în dezvoltarea de proiecte CCS, atât în ceea ce privește reducerea emisiilor prin captarea emisiilor de dioxid de carbon rezultate din activitatea noastră curentă, cât și în privința transformării zăcămintelor noastre pe final de viață productivă în situri de stocare geologică a dioxidului de carbon, dacă se pretează acestui scop.
George Lazăr, Secretar de Stat pentru Relația cu Parlamentul la Ministerul Energiei
Obiectivele de decarbonare la nivelul UE vor ramane o prioritate constantă. Astfel, posibilitatea pentru firmele românești de a beneficia de costuri fixe cu taxele de carbon (fiindcă folosirea de CCS presupune achiziția de mai puține certificate EU-ETS) va reduce presiunea de pe companiile românești.
În esență, aceasta va putea ajuta industriile cu procese energointensive, cât și producătorii de electricitate în perioada de tranziție.
Astfel, dacă o sa avem proiecte CCS în derulare cât mai repede, ne vom aștepta să vedem și o componentă de varietate și stabilitate în rândul alternativelor pe care industria românească le va avea la dispoziție.