Prezentul raport, realizat de experții independenți Vasile Iuga și Radu Dudău cu sprijinul FPPG, analizează sistemul gazier actual din punct de vedere al rezervelor, al infrastructurii și al pieței de gaze naturale. Raportul abordează, de asemenea, perspectivele de evoluție a diferitelor segmente de consum al gazelor naturale până în 2030 și oferă recomandări de politici și reglementări apte să ducă la valorificarea superioară pe piața românească, în cât mai mare proporție, a anticipatei producții din recentele descoperiri din Marea Neagră, dar și din zăcămintele onshore.
Perspective pentru România
Ca stat membru al Uniunii Europene, România a ales calea liberalizării pieței de gaze naturale și a interconectării SNT cu rețelele de transport ale statelor vecine. Aceasta a atras investiții românești și internaționale semnificative în explorarea și dezvoltarea de noi zăcăminte, care au consolidat disponibilitatea ridicată, pe termen lung, a gazelor naturale în economia națională. Mai mult, evoluțiile de pe piețele internaționale, către flexibilizarea contractelor și multiplicarea surselor, sunt de natură a întări această concluzie.
Integrarea graduală în piața unică europeană a gazelor naturale este, în mod cert, în beneficiul consumatorilor finali, care pot beneficia de efectele unei concurențe robuste între surse multiple de aprovizionare și între serviciile de pe piața de furnizare. Temerea că interconectarea piețelor va determina o creștere semnificativă a prețului la consumatorul final nu este justificată. Interconectarea bidirecțională antrenează o tendință de egalizare a prețului gazului la nivel regional, dar mult mai important este ca statul să asigure o protecție echitabilă, transparentă și eficientă a consumatorilor vulnerabili prin mecanisme de protecție socială, nu prin prețuri reglementate ale energiei.
Dezvoltarea sectorului gazelor naturale este favorizată și de tendințele de piață: evoluția către decarbonarea sectorului energetic, flexibilitate în producerea de energie electrică, complementaritate cu sursele de energie regenerabilă, distribuire geografică și scalabilitate/modularitate a capacităților etc. Dar importanța politicilor energetice, a deciziilor legislative și de reglementare este, în continuare decisivă. În prezent, o serie de astfel de decizii au caracter decisiv și urgent: stabilirea unui cadru fiscal echitabil, competitiv și stabil pentru segmentul upstream; continuarea liberalizării pieței de gaze naturale și crearea unei platforme transparente și lichide de tranzacționare; dezvoltarea de infrastructură gazieră esențială (SNT, înmagazinare subterană, interconectări) și a regulilor interoperabile de funcționare a sistemului de gaze naturale etc.
De realizarea acestor condiții depinde în mare măsură valorificarea pentru următoarele decenii, cel puțin, a unui potențial substanțial de resurse naturale, cu impact economic semnificativ asupra economiei românești. Depind de aceasta locuri de muncă bine plătite, contribuții substanțiale la bugetul de stat, eliminarea riscurilor de securitate energetică și posibilitatea de a dobândi o poziție regională de prestigiu și de influență în sectorul energetic.
