Conferința RIGC, desfășurată în perioada 21-22 septembrie 2022, a integrat un panel dedicat unei tehnologii de viitor, Carbon Capture and Storage (CCS), unde au fost discutate oportunitățile pe care le oferă această tehnologie, provocările, precum și demersurile legislative necesare dezvoltării. CCS nu a atins încă maturitatea, dar promite să devină o soluție importantă pentru problema emisiilor de gaze și pentru atingerea obiectivelor climatice UE și ale României în perspectiva anului 2050.
Speakerii acestui panel au fost specialiști cu experiență în acest domeniu, care au contribuit cu puncte de vedere conturate în decursul unei activități profesionale admirabile:
- Andreea Mitiriță, Partner, PwC Romania
- Florina Sora, Head of CO2 Storage Office
- Thorsten Schleier, McKinsey & Company
Panelul a fost moderat de către Radu Dudău, director Energy Policy Group.
Printre cele mai importante subiecte abordate s-au numărat: dezvoltarea CCS în România și legislația aferentă, viziunea UE asupra tehnologiei CCS, prezentarea Proiectului Northern Lights, necesitatea unei Strategii Europene pentru Captarea, Utilizarea și Stocarea Carbonului, la un nivel de complexitate similar cu cel al Strategiei pentru Hidrogen, rolul CCS în decarbonarea unor industrii carbon intensive, cum sunt industria cimentului, oțelului și cea chimică, precum și importanța CCS în atingerea obiectivelor de emisii zero a carbonului.
Andreea Mitiriță, Partner, PwC Romania, a vorbit despre principalele concluzii ale studiului publicat de PwC privind beneficiile dezvoltării acestei tehnologii. SUA este principala piață pentru aceste unități, jumătate din unitățile CCS mondiale aflându-se pe continentul nord-american. Numărul de instalații de stocare din SUA a crescut la 135, ceea ce reprezintă aproape o dublare, și reflectă interesul ridicat pentru această tehnologie. Și în Europa se constată un trend ascendent al dezvoltării acestei tehnologii: Norvegia are 2 depozite în funcțiune și sunt în construcție altele noi în Marea Britanie, Irlanda și Olanda. Doamna Mitiriță a subliniat faptul că acest tip de proiecte necesită investiții importante, dar și faptul că beneficiile României sunt însemnate: climat mai curat, apariția de noi locuri de muncă, multe de înaltă specializare, dar și un avantaj concurențial din punctul de vedere al stocării. România atinge un nivel de 767 mil. t de emisii anual (cauzate și de lipsa de investiții în industriile poluatoare), dar prezintă și o capacitate ridicată de stocare a CO₂, de 500 mil. t.
Florina Sora, Head of CO₂ Storage Office, ANRM, arată că interesul pentru CCS este în creștere, din partea industriei petroliere, dar și pentru alte industrii, cum este industria cimentului. Principalul document legislativ este Directiva pentru Stocarea Carbonului, care a fost transpus în legislația românească în anul 2011, iar ANRM, pe baza experienței în legislația petrolieră upstream și în cea minieră, a fost desemnată ca autoritate competentă în această privință. ANRM joacă un rol important în selectarea spațiilor de stocare și în dezvoltarea și modernizarea cadrului de reglementare.
Doamna Florina Sora a arătat că ANRM a creat un Grup de lucru, care analizează legislația si face amendamente pentru a accelera proiectele CCS în România, cu participarea unor actori importanți din industria petrolieră, care sunt membri ai FPPG. Tradiția în producție, experiența și cunoștințele acumulate de industria de petrol și gaze în exploatare și în operarea infrastructurii fac ca zăcămintele epuizate din țara noastră să reprezinte o soluție foarte bună și sigură pentru aplicarea acestei tehnologii la scară largă în România. Grupul de lucru a susținut o serie de întâlniri, în care a fost analizată legislația și au fost identificate probleme, iar acum Grupul se află în stadiul final de propunere a amendamentelor la Ordonanța prin care este transpusă Directiva CCS. Scopul este acela de a aborda aspectele specifice României.
De asemenea, există contacte cu alte părți interesate în vederea dezvoltării cunoștințelor la nivel european și național, precum și formări pe parte tehnică. Un alt demers important este participarea la diverse grupuri coordonate de Comisia Europeană, cum ar fi Grupul pentru Schimbul de Informații, ce vizează adaptarea liniilor directoare elaborate pentru implementarea Directivei, pentru a le face să fie adecvate contextului existent.
Thorsten Schleier, McKinsey & Company a subliniat că pentru decarbonizarea la nivel industrial este nevoie de tehnologia CCS, această afirmație fiind valabilă pentru mai multe sectoare, exemplul oferit fiind cel al producției de ciment. Estimarea McKinsey în ceea ce privește cantitatea ce trebuie stocată prin tehnologiile CCS este de 4.000 mil. t/anual de CO₂. Alte estimări merg până la 8.000, 9.000 sau chiar 12.000 mil. t/ anual. Comparația oferită este elocventă: greutatea toatală a populației Terrei este de 500 mil. t, deci cantitatea de dioxid de carbon pe care trebuie s-o stocăm este de cel puțin 8 mai mare.
Liderul în dezvoltarea acestei tehnologii este SUA, dar și UE are anumite avantaje, printre care impulsul puternic la nivelul pieței și bonusurile legate de tarife. Principalele obstacole sunt reprezentate de investițiile foarte ridicate necesare. De asemenea, Europa prezintă anumite elemente de infrastructură, dar lipsesc altele, cum sunt instalațiile de recuperare a petrolului. De asemenea, în ceea ce privește tehnologia, există impedimente de brevetare, deoarece proiectele de captare nu au un design omogen, ci folosesc tehnologii diferite.
Vă invităm să aflați mai multe informații din înregistrarea discuțiilor și intevențiilor din acest panel.